De ce benzina costa mai mult cand izbucneste un razboi departe
Mecanismul pare ilogic: carburantul pe care il pui in rezervor astazi a fost extras din zacaminte, transportat pe mare si rafinat cu saptamani sau luni in urma. Acel lant de costuri era deja fixat la preturi pre-criza. Si totusi, in cateva ore de la stirile despre tensiuni geopolitice, pretul la pompa creste.
Explicatia nu tine de fizica, ci de economie: industria petroliera functioneaza pe piete futures. Companiile nu vand carburantul pe care l-au produs: vand contracte pentru livrari viitoare, la preturi care incorporeaza asteptarile privind evolutia ofertei si cererii.
Cum functioneaza speculatia pe petrol
Cand izbucneste o criza geopolitica intr-o zona producatoare de petrol, piata futures anticipeaza o posibila reducere a ofertei si pretul contractelor viitoare creste imediat. Companiile petroliere - care detin stocuri deja produse la costuri inferiori - majoreaza totusi pretul de vanzare la pompa, aliniindu-se la noul pret de piata.
Este un transfer de bogatie de la consumatori la companiile petroliere care nu a costat acestora din urma nimic: au produs la pretul vechi, vand la pretul nou. Diferenta este pura marja de profit suplimentara.
De ce statul nu intervine
Guvernele - inclusiv cel italian si cele europene - au instrumentele juridice pentru a interveni pe piata carburantilor in situatii de criza. Dar interventia este rara. Motivul este simplu si rareori discutat deschis: TVA pe carburanti.
TVA se aplica in procent pe pret. Cand pretul benzinei creste de la 1,70 la 2,10 euro, TVA la 22% creste proportional: statul incaseaza automat mai mult fara a adopta nicio masura. Interventia pentru a reduce pretul ar reduce si veniturile fiscale.
Ce instrumente exista pentru protectia consumatorilor
In Italia exista Osservatorio Prezzi dei Carburanti al Ministerului Afacerilor Economice, care monitorizeaza in timp real preturile la pompa din toata tara. Consumatorii pot verifica online statia cea mai ieftina din zona si raporteze preturile suspecte.